Lina

La realizarea romanului "Lina" am trudit împreuna cu Victoria Dragomir timp de 18 luni. Colaborarea noastra a curs uneori în consens de idei, de parca am fi cântat la pian la patru mâini. Alteori însa, am avut mari diferente de pareri pe care, vrând-nevrând, am fost nevoiti sa le rezolvam prin negocieri si compromisuri. Subiectul romanului urmareste evolutia personajului principal Lina de la vârsta gradinitei, pâna la vârsta de 29 de ani.
Lipsita de dragoste în familie, creste cu dorinta nemarturisita de a o cauta si de a o gasi în lumea larga. Dar lipsita de îndrumarea materna atât de esentiala în educatia unei fete, nu numai ca nu gaseste dragostea, ci dimpotriva, iubirile de care are parte îi provoaca mari deziluzii. A avut parte, cum marturisea ea, doar de "esuati". Traind într-un oras de provincie, cu oameni cu preocupari modeste, nevazând nici o raza de speranta, Lina ajunge prostituata, profesie care merge mâna în mâna cu alcoolul si cu drogurile.
Dar, ajunsa în situatii critice, înzestrata cu o mare energie sufleteasca, reuseste prin eforturi deosebite sa-si schimbe viata, care ducea spre o fundatura. Renunta la droguri si la prostitutie si devine sofer de camion. Meserie foarte grea pentru o fata plapânda si slabuta, dar pe care o face cu multa ambitie si curaj. Întelegând totusi ca soferia e meseria nepotrivita, renunta la ea în favoarea unor meserii mai feminine, adunând în acest fel o experienta de viata impresionanta din mai multe domenii de activitate.
Fac observatia ca desi Lina este un personaj fictiv, Victoria a introdus în text mai multe episoade autobiografice, mai ales din perioada copilariei, cât si povestiri pe care le-a trait personal parcurgând singura, sub soarele ucigator al Spaniei, pelerinajul oferit de "El Camino", parcurs pe jos, pe distanta de 779 de km. Totusi, fiindca intentia noastra a fost de a creea un personaj tipologic cu grad de generalitate care sa depaseasca experienta personala a unui singur om, am adaugat în roman multe povestiri straine (dar toate petrecute cu adevarat!) pe care le-am trecut pe seama Linei.
În creionarea psihologica a eroinei, contributia Victoriei a fost esentiala. E greu pentru un barbat sa înteleaga si sa descrie starile sufletesti si felul de a gândi si actiona ale unei femei.În plus, Victoria este multitalentata. Are sensibilitate poetica care o determina sa scrie versuri, cât si priceperea de a face fotografii uimitoare. Iar când am fost în septembrie 2023 oaspetele familiei ei, la Rovinari, am descoperit cu uimire ca si picta.
Ea nu daduse importanta acestui fapt, de asta nici nu a consideat necesar sa-mi destainuie aceasta pasiune a ei, dar ochiul ei fotografic, combinat cu celelalte calitati, a dat multa culoare personajului romanului. Astfel ca, fiindca nici unul dintre noi n-ar fi putut duce singur sarcina asta pâna la capat, sau s-o duca la un nivel atât de înalt, a fost o decizie fericita aceea de a scrie cartea împreuna.
Eu am acceptat aceasta colaborare, fiindca am vrut sa dau si un exemplu. Unul dintre defectele românului este si acela ca este individualist si nu-i place sa lucreze împreuna cu altii. Suntem lupi singuratici si acest fel strict românesc de a actina este total ineficient si trebuie sa renuntam la el. În Germania, la mai multe cursuri de dezvoltare personala pe care le-am urmat, am învatat ca de multe ori doi prosti, daca îsi coordoneaza actiunile, pot obtine rezultate mai bune decât unul destept.
Sigur ca nu a fost usoara colaborarea noastra, dar important este ca am dus proiectul acesta pâna la sfârsit.